Cocoțat pe un deal acoperit de pini mediteraneeni, la peste o sută de metri deasupra nivelului mării, Castelul Bellver domnește de secole peste capitala insulei Mallorca. Numele său, derivat din catalanul medieval unde înseamnă "vedere frumoasă", nu este deloc o exagerare: de pe terasele sale superioare se deschide una dintre cele mai impresionante panorame asupra Golfului Palma, a catedralei gotice La Seu și a crestelor maiestuoase ale lanțului muntos Serra de Tramuntana.
Spre deosebire de majoritatea fortărețelor medievale europene, cu ziduri drepte și turnuri de colț, Bellver are un plan aproape unic în Europa: o structură perfect circulară. Asta îl face un reper arhitectural, nu doar o oprire turistică.
O capodoperă a arhitecturii gotice circulare
Particularitatea asta pornește chiar de la șantierul inițial. Construcția a început la începutul secolului al XIV-lea, din ordinul regelui Jaume al II-lea al Mallorcăi. Suveranul maiorchin voia o reședință regală fortificată, sigură în caz de conflict, dar la fel de confortabilă ca un palat. Proiectul i-a fost încredințat maestrului arhitect Pere Salvà, care lucrase deja la extinderea Palatului Regal de la Almudaina. Salvà a conceput o structură vizionară, construită în jurul unei curți interioare circulare, înconjurată de un șanț adânc de apărare.
Trei turnuri circulare sunt integrate direct în corpul principal al fortăreței, în timp ce al patrulea, celebrul Turn al Omagiului (Torre del Homenatge), se înalță izolat la o oarecare distanță de corpul central. Acest turn masiv este conectat de restul ansamblului printr-un pod suspendat din piatră, susținut de o arcadă elegantă. În caz de asediu sau de breșă în zidul exterior, Turnul Omagiului funcționa ca ultim bastion inexpugnabil de apărare pentru familia regală și garnizoană.
De la rezidență regală la închisoare de stat
Arhitectura a rezistat testul timpului, dar rolul castelului nu. Bellver a fost gândit ca refugiu de vară pentru monarhii maiorchini. Căderea regatului independent al Mallorcăi și integrarea insulei în Coroana Aragonului i-au schimbat treptat rolul: din reședință regală, în fortăreață militară și, mai târziu, în închisoare de stat cu regim sever.
Timp de secole, între zidurile groase au fost închiși deținuți politici și funcționari căzuți în dizgrație. Cel mai celebru prizonier a fost scriitorul, economistul și omul de stat iluminist Gaspar Melchor de Jovellanos, exilat aici între 1802 și 1808. În timpul detenției sale, Jovellanos a realizat descrieri detaliate și schițe ale castelului și ale insulei, aducând o contribuție valoroasă la documentarea istoriei locale. Mai târziu, în timpul Războiului Civil Spaniol, incinta a găzduit peste 800 de prizonieri republicani.
Curtea interioară și Muzeul de Istorie a Orașului
Dincolo de povestea grea de închisoare, arhitectura interioară spune cu totul altă poveste. Exteriorul e auster, cu ziduri înalte din piatră de nisip aurie. Interiorul surprinde complet. Curtea centrală e bordată de loje gotice pe două niveluri: la parter, o galerie cu arcade semicirculare robuste; la etaj, o logie gotică mai grațioasă, cu arcade ogivale interconectate. Rezultatul seamănă mai mult cu un palat renascentist decât cu o fortăreață.
În anul 1931, statul spaniol a cedat castelul și pădurea înconjurătoare Primăriei din Palma. Astăzi, încăperile istorice de la parter și de la etaj adăpostesc Muzeul de Istorie a Orașului (Museu d’Història de la Ciutat). Traseul muzeal urmărește evoluția Palmei: de la așezările talaiotice, prin perioada romană și maură, până la cucerirea creștină și orașul modern. De asemenea, castelul adăpostește o colecție remarcabilă de sculpturi clasice din Antichitate, strânsă de cardinalul Antoni Despuig, o figură de seamă a culturii maiorchine.
Nopți de vară și evenimente culturale
Astăzi, muzeul nu e singura viață pe care o găzduiește castelul. Datorită formei circulare, curtea are o acustică excepțională. Vara devine o scenă în aer liber.
Aici au loc cu regularitate concerte, recitaluri de jazz și spectacole de teatru, parte din programul cultural organizat de primărie. Sunt evenimente populare atât printre localnici, cât și printre turiști.
O promenadă prin Pădurea Bellver și panorame memorabile
Vizita nu se oprește la zidurile castelului. Castelul e înconjurat de Pădurea Bellver (Bosc de Bellver), cel mai mare parc forestier al Palmei. Potecile umbrite, printre pini mediteraneeni și tufișuri de maquis, sunt populare pentru drumeții, alergare sau o simplă evadare din agitația urbană.
Ajuns sus, la terasa superioară a castelului, efortul urcării este răsplătit din plin. Pe vreme senină, vizibilitatea este extraordinară: se pot admira în detaliu portul maritim cu iahturile de lux, rada Golfului Palma, silueta grandioasă a Catedralei La Seu și conturul vibrant al cartierelor istorice. Spre nord și vest, linia orizontului este dominată de munții dramatici din Serra de Tramuntana, creând un fundal spectaculos pentru fotografii.
Planificarea vizitei: Accesibilitate și recomandări
După ce ai văzut priveliștea, rămâne partea practică: cum ajungi și cum te pregătești. Castelul e la trei kilometri de centrul istoric al Palmei. Ajungi cu taxiul, cu autobuzul turistic hop-on hop-off (oprire chiar lângă intrare) sau cu liniile EMT până în zona Plaza Gomila, la baza dealului. De acolo, o plimbare de 15–20 de minute pe alei de piatră și trepte prin pădure duce direct la porțile fortăreței.
Pentru a vă bucura pe deplin de experiență, se recomandă purtarea unor încălțări confortabile, potrivite pentru mers pe piatră cubică și trepte medievale. În perioadele de căldură extremă din mijlocul verii, cel mai bine este să programați vizita la prima oră a dimineții sau spre sfârșitul după-amiezii, când soarele nu mai arde atât de puternic, iar lumina caldă a apusului îmbracă pietrele vechi în nuanțe aurii. Biletele de acces pot fi achiziționate de la centrul de primire a vizitatorilor de lângă parcare, iar duminica accesul în spațiile muzeale este adesea gratuit sau oferit la un tarif redus.