În nord-estul Mallorcii, departe de aglomerația de pe coastă, găsești Parcul Natural s’Albufera. Este cea mai mare zonă umedă din Insulele Baleare. Un teritoriu plat, acoperit de trestii dese și tăiat de zeci de canale de irigații.
Mecanismul mlaștinii
Cuvântul "albufera" înseamnă lagună în limba catalană. Acum mult timp, aici exista o întindere imensă de apă separată de Marea Mediterană printr-un șir de dune. Cu trecerea secolelor s-a colmatat natural. Așa a apărut mlaștina de astăzi.
Pâraiele Torrent de Muro și Torrent de Sant Miquel varsă apă dulce în parc, iar o rețea veche de canale săpate de localnici ajută la direcționarea ei. Dar vara lucrurile se schimbă. Debitul râurilor scade dramatic. Așadar, apa mării pătrunde pe canale în sens invers. Salinitatea solului crește brusc, un detaliu care dictează ritmul întregului ecosistem până toamna târziu.
Sute de specii de păsări
Peste 270 de specii de păsări au fost identificate în acest perimetru. Unele trăiesc aici permanent. Multe altele doar fac o oprire scurtă primăvara și toamna, când traversează Mediterana. Poți vedea flamingi roz și colonii întregi de stârci de noapte.
Administrația a construit posturi de observare din lemn chiar pe marginea lacurilor. Te așezi pe o bancă, scoți binoclul și urmărești rațele sau picioroangele de la câțiva metri distanță. Fără să le deranjezi.
Vegetație și faună la nivelul solului
Ce fel de plante vezi depinde exclusiv de salinitatea apei de sub ele. În sectoarele cu apă dulce cresc plopi și nuferi. Acolo unde marea își face simțită prezența domină stufărița și apar orhideele sălbatice.
Și pe poteci e destulă activitate. Șopârlele ies la soare printre pietre, iar prin canale poți zări broaște țestoase de apă dulce. Nu există mamifere mari în s’Albufera. Seara, liliecii și câteva specii de rozătoare mici sunt cam singurele care preiau controlul vegetației.
Accesul și traseele
Nu plătești bilet de intrare. Ai nevoie doar de un permis gratuit pe care îl iei de la centrul de informații Sa Roca. Acesta este situat chiar la intrarea principală și e deschis zilnic, iar formalitatea îți ia exact un minut. De aici pornesc cărările de pământ. Le poți parcurge pe jos sau pe bicicletă. Sa Roca și Es Colombars sunt cele mai umblate trasee, ambele ducând spre zone bune de observare.
Dacă ajungi în iulie sau august, pune în rucsac multă apă și un spray puternic împotriva țânțarilor. Insectele sunt foarte agresive printre canale în lunile calde. Animalele de companie nu au voie în interiorul parcului.
Lumina de la răsărit sau chiar de dinaintea apusului este ideală pentru vizită, pentru că atunci păsările sunt mult mai active. Rămâi pe potecile marcate. E incredibil de ușor să te dezorientezi dacă încerci să tai drumul printre stufărișuri.